Mi-e dor de o lume mai buna....

Sunt un om simplu,normal...cred, din toate punctele de vedere,si vreau sa va arat o particica din sufletul meu,cuvintele si melodiile care-mi bucura zilele si imi alinta uneori zbuciumul sufletesc! Nu am sa va vorbesc despre fericirea mea;daca exista dureri care nu se tradeaza niciodata si care invaluiesc sufletul ca un lintoliu,exista de asemenea bucurii care raman ingropate in inima omului fiindca nici un glas pamantesc n-ar fi in stare sa le exprime! Sunt sigur ca am o sumedenie de cusururi;dar ca toata lumea -nu le vad! Nu stiu daca am calitati sau virtuti.....daca fac bine il fac fiindca asa mi se pare ca-i drept. Daca fac rau il fac fiindca nu-mi dau seama! Multumesc cerului si pentru bucuriile dar si pentru durerile pe care mi le-a dat...m-au intarit......durerea este creuzetul de unde dragostea iese mai pura,mai puternica...E o fericire sa fi iubit.E una si mai mare sa iubesti.Cine le are pe amandoua e mai presus de lumea timpului,mai tare decat soarta;mai tare decat moartea......a trai e o fericire!

..........................................................................................................

O mare parte a vietii nu facem nimic si destul de mult din rest facem ceea ce nu ar trebui sa facem!Traim uneori fara nici o tinta in viata,trecem prin lume ca niste fire de paie pe fata unui rau;nu mergem noi,ci ne duce curentul...Viata noastra actuala este vesela si trista,ea intalneste doua sentimente contradictorii-regretul zilei de ieri si speranta zilei de maine!Numai cine stie cu adevarat sa-si pretuiasca viata,va stii cum s-o traiasca! Daca uneori ne surprindem pleoapele scaldate in lacrimi este pentru ca in marile fericiri trebuie sa existe lacrimi...in marile nenorociri nu sunt...Prea mult a plouat cu incertitudini in viata mea si speranta unor zile mai senine ma imbatraneste cu fiece zi! Mi-e dor de liniste..mi-e dor de uitare..mi-e dor de IUBIRE! Viata este o intamplare? Viata este o cautare.... A gasi ce cautai este o intamplare fericita? A gasi ce cautai nu este o intamplare fericita ci una trista! Omul cand gaseste ceva se plictiseste prea repede de acel ceva si nu mai este om! Eu sunt un cantec ce nu mai crede in cuvinte dar totusi le asculta incercand sa-si continue viata paradisiaca a viselor! Ma tradeaza zilele ce fug spre vesnicie,iar eu ma gandesc ca uneori doua suflete se intalnesc cum s-ar intalni doua flori in adierea vantului...se ating putin si se despart!Cine stie daca se vor mai intalnii la o noua adiere de vant sau poate niciodata....



Ma durea iubirea pe care o condamnasem la singuratate

Mi-a fost teama ca nu cumva,scutul de cactusi

in care-mi inchisesem sufletul sa infloreasca....

Dar spinii.....n-au mai putut sa indure

povara de dragoste cu care i-a condamnat celalalt suflet

si,blestematii-au inflorit!

Acum nu ma mai doare iubirea pe care am condamnat-o la singuratate

Acum o urasc din toata puterea fostilor mei spini si o condamn la nemurire........







duminică, 28 februarie 2010

Tie...


Ce ochi frumoşi avea
tăcerea dintre noi !
Ne adulmecam
ca pe o pradă
în liniştea nopţii...
Ne dureau gândurile de
dor...
Ne dureau degetele
care pipăiau noaptea
ca o catifea albastră...
Ne durea muzica divină
ce curgea din cer...
Ne durea fiecare şoaptă
nespusă încă...
Pielea avea parfum
de piersică
dată în pârg.
Ce ochi frumoşi avea tăcerea
din noi,
cei care abia atunci învaţam
alfabetul iubirii !
Ce ochi frumoşi !
Ne strigam
fără cuvinte...
Ne pipăiam
fără gesturi...
Ce ochi frumoşi
avea iubirea
ca o mare doamnă
trecând pragul dintre noapte
şi zi...

Ce ochi frumoşi
aveai...
Tu !

..........Lelia Mossora

Sunt o picătură…


Sunt o picătură…


de ploaie
strivita între pleoapele tale
grele de visuri .

Sunt un gând
rătăcit în părul tău ,
roua dimineţii târzii
incendiate de soare ,
sunt secunda - boaba de nisip
cazută în clepsidra
fără de sfârşit.

Lelia Mossora.....

luni, 22 februarie 2010

Romania pitoreasca....


Pentru ca am fost certat ca blogul meu e prea trist,si pentru ca intr-adevar viata ne ofera, cu siguranta, si tristeti dar si bucuri, haideti sa ne uitam putin la Romania noastra pitoreasca....e tara in care traim....si cum spunea cineva,Romania e frumoasa....pacat ca-i locuita! Vizionare placuta!

joi, 18 februarie 2010

Voi rezista.....




Cand imi pierd toate sperantele,
Cand dorm cu singuratatea,
Cand mi se inchid toate iesirile,
Si noaptea nu ma lasa-n pace
Cand simt teama de tacere,
Cand e dificil sa ma mentin in picioare,
Cand amintirile devin rebele,
Si ma pun la perete....

Voi rezista ridicat in picioare,tuturor...
Voi redevenii de fier,pentru a-mi intarii trupul
Chiar daca vanturile vietii vor sufla cu putere..
Sunt ca si paiul care se indoaie..
Dar ramane intotdeauna in picioare,
Voi rezista..
Pentru a continua sa traiesc..
Voi suporta loviturile,si niciodata nu voi ingenunchea,
Chiar daca visele mi se rup in bucati.

Voi rezista...voi rezista...voi rezista...

Multumesc pentru traducere lui Patryck si Cristina...

luni, 15 februarie 2010

Ultima scrisoare....




...Dacă pentru o clipă Dumnezeu ar uita că sunt o marionetă din cârpă şi mi-ar dărui o bucaţică de viaţă, probabil că n-aş spune tot ceea ce gândesc, însă în mod categoric aş gândi tot ceea ce zic.

Aş da valoare lucrurilor, dar nu pentru ce valorează, ci pentru ceea ce semnifică.

Aş dormi mai puţin, dar aş visa mai mult, înţelegând că, pentru fiecare minut în care inchidem ochii, pierdem şaizeci de secunde de lumină. Aş continua să merg când ceilalţi se opresc, m-aş trezi când ceilalţi dorm. Aş asculta când ceilalţi vorbesc şi aş şti să savurez o îngheţată cu ciocolată!

Dacă Dumnezeu mi-ar face cadou o bucăţică de viaţă, m-aş îmbrăca foarte modest şi m-aş întinde la soare, lăsându-mi la vedere nu numai corpul, ci şi sufletul meu.

Doamne Dumnezeul meu, dacă aş avea inimă, aş grava ura mea peste ghiaţă şi aş aştepta până soarele răsare. Aş picta cu un vis al lui Van Gogh despre stele un poem al lui Benedetti, şi un cântec al lui Serrat ar fi serenada pe care i-aş oferi-o lunii. Aş uda cu lacrimile mele trandafirii, pentru a simţi durerea spinilor şi sărutul incarnat al petalelor...

Doamne, Dumnezeule, daca aş avea o bucăţică de viaţă...

N-aş lăsa să treacă nicio zi fără să le spun oamenilor pe care îi iubesc, că îi iubesc. Aş convinge pe fiecare femeie sau bărbat, spunându-le că ei sunt prietenii mei preferaţi şi aş trăi îndrăgostit de dragoste.

Oamenilor le-aş demonstra cât se înşală crezând că nu se mai îndrăgostesc când îmbătrânesc, neştiind că îmbătrânesc când nu se mai îndrăgostesc!

Unui copil i-aş da aripi, dar l-aş lăsa să înveţe să zboare singur. Pe bătrâni i-aş învăţa că moartea nu vine cu bătrâneţea, ci cu uitarea.

Atâtea lucruri am învăţat de la voi, oamenii... Am învăţat că toată lumea vrea să traiască pe vârful muntelui, însă fără să bage de seamă că adevărata fericire rezidă în felul de a-l escalada. Am învăţat că atunci când un nou-născut strânge cu pumnul lui micuţ, pentru prima oară, degetul părintelui, l-a acaparat pentru totdeauna.

Am învăţat că un om are dreptul să se uite în jos la altul doar atunci când ar trebui să-l ajute să se ridice.

Sunt atâtea lucruri pe care aş putea să le învăţ de la voi, dar nu cred că mi-ar mai servi, deoarece atunci când o să fiu băgat în interiorul acelei cutii, înseamnă că, din nefericire, voi fi murit.

Spune intotdeauna ce simţi şi fă ceea ce gândeşti. Dacă aş şti că asta ar fi ultima oară când te voi vedea dormind, te-aş îmbrăţişa foarte strâns şi l-aş ruga pe Dumnezeu să fiu păzitorul sufletului tău. Daca aş şti că asta ar fi ultima oară când te voi vedea ieşind pe uşă, ţi-aş da o îmbrăţişare, un sărut şi te-aş chema înapoi să-ţi dau mai multe. Dacă aş şti că asta ar fi ultima oară când voi auzi vocea ta, aş înregistra fiecare dintre cuvintele tale pentru a le putea asculta odată şi încă odată, până la infinit. Dacă aş şti că acestea ar fi ultimele minute în care te-aş vedea, aş spune "te iubesc" şi nu aş presupune, în mod stupid, că tu deja ştii.

Întotdeauna există ziua de mâine şi viaţa ne dă de fiecare dată o nouă şansă pentru a face lucrurile mai bine, dar dacă cumva greşesc, şi ziua de azi este tot ce ne rămâne, mi-ar face placere să-ţi spun cât te iubesc şi că niciodată nu te voi uita.

Ziua de mâine nu-i este asigurată nimănui, tânăr sau bătrân. Azi poate să fie ultima zi când îi vezi pe cei pe care-i iubeşti. De aceea nu mai aştepta, fă-o azi, întrucât dacă ziua de mâine nu va mai fi niciodată, in mod sigur vei regreta ziua când nu ţi-ai facut timp pentru un surâs, o îmbrăţişare, un sărut şi când ai fost prea ocupat ca să le îndeplineşti o dorinţă. Să-i păstrezi pe cei pe care-i iubeşti aproape de tine; spune-le la ureche cât de multă nevoie ai de ei, iubeşte-i şi poartă-te frumos cu ei, fă-ţi timp să le spui "îmi pare rău", "iartă-mă", "te rog", şi toate cuvintele de dragoste pe care le ştii.

Nimeni nu-şi va aduce aminte de tine pentru gândurile tale secrete. Cere-i Domnului tăria şi înţelepciunea necesare pentru a le exprima. Demonstrează-le prietenilor tăi cât de importanţi sunt pentru tine."

Gabriel Garcia Marquez-Ultima scrisoare..........................

vineri, 12 februarie 2010

NICIODATA........


1. Un cantec nu-i nimic in lumea asta
Mai bine sa-l zdrobresti si-apoi sa taci
Cand el nici cu iluzie nu umple
Ghiozdanele copiilor saraci
Destul cu-atatea gasti aristocrate
Ce cauta si-n cantece castig
Un cantec nu-i nimic daca nu face
Mai cald in casele-n care e frig

R: Niciodata, niciodata
Sa nu uitam de cei mai tristi ca noi

2. Dezmostenitii-si cauta o cale
Nenorocitii trec cu pasii grei
Nu ne putem inchide-n cabinete
Facand usor abstractie de ei
Mizeria exista pana-n oase
Popoare mor si indivizi decad
Nu-i cantec pe pamant sa nu miroasa
A foc, a nadusala si a iad

3. Si daca toate cantecele noastre
Nimic nu sunt si chiar nimic nu pot
Noi pentru cei saraci si fara sanse
Suntem mereu datori sa facem tot
Macar atat din toate sa ramana
Din tot ce-am patimit la focul mic
Un vers, o spovedanie, un cantec
De partea celor care n-au nimic

marți, 9 februarie 2010

Auguste Rodin-Eternul idol (1889)

Daca...........


Dacă eşti calm, cînd toţi se pierd cu firea
În jurul tău, şi spun că-i vina ta;
De crezi în tine, chiar cînd Omenirea
Nu crede, dar îi crezi şi ei cumva;
De ştii s-aştepţi, dar fără tevatură;
De nu dezminţi minciuni minţind, ci drept;
De nu răspunzi la ură tot cu ură
Şi nici prea bun nu pari, nici prea-nţelept;

Dacă visezi - dar nu-ţi faci visul astru;
De poţi să speri - dar nu-ţi faci jindul ţel;
De-ntîmpini şi Triumful şi Dezastrul
Mereu senin şi în acelaşi fel;
Dacă suporţi să-ţi vezi vorba sucită
De şarlatan, ce-ţi spurcă al tău rost;
De poţi ca munca vieţii, năruită,
S-o faci de la-nceput precum a fost;

Dacă-ndrăzneşti agonisita-ţi toată
S-o pui, făr'a clipi, pe-un singur zar
Şi, dac-o pierzi, să-ncepi ca prima dată
Făr-să te plîngi cu un oftat măcar;
De ştii, cu nerv, cu inimă, cu vînă,
Drept să rămîi, cînd ele june nu-s,
Şi stai tot dîrz, cînd nu mai e stăpînă
Decît Voinţa ce le ţine sus;

Dacă-ntre Regi ţi-e firea neschimbată
Ca şi-n Mulţime - nu străin de ea;
Amic sau nu, de nu pot să te-abată;
De toţi de-ţi pasă, dar de nimeni prea;
Dacă ţi-e dat, prin clipa zdrobitoare,
Să treci şi s-o întreci, mereu bonom,
atunci: a ta e Lumea asta mare
şi, mai mult, fiul meu: atunci - eşti Om!

Rudyard Kipling-
Traducere de Dan Duţescu

Ploaie in luna lui Marte...

Ploaie in luna lui Marte...Nicu Alifantis,versuri Nichita Stanescu!

duminică, 7 februarie 2010

Ou es tu.....que fait tu?

Culege-ma din picaturi de stele...

Dupa un anumit timp....


Dupa un anumit timp, omul invata sa perceapa diferenta subtila intre a sustine o mana si a inlantui un suflet, si invata ca amorul nu inseamna a te culca cu cineva si a avea pe cineva alaturi si nu e sinonim cu starea de siguranta, si asa, omul incepe sa invete...
Ca saruturile nu sunt contracte si cadourile nu sunt promisiuni, si asa omul incepe sa-si accepte caderile cu capul sus si ochii larg deschisi, si invata sa-si construiasca toate drumurile bazate in astazi si acum, pentru ca terenul lui "maine" este prea nesigur pentru a face planuri ... si viitorul are mai mereu o multime de variante care se opresc insa la jumatate drumului.
Si dupa un timp, omul invata ca daca e prea multa, pana si caldura cea datatoare de viata a soarelui, arde si calcineaza. Asa ca incepe sa-si planteze propria gradina si-si impodobeste propriul suflet, in loc sa mai astepte ca altcineva sa-i aduca flori, si invata ca intr-adevar poate suporta, ca intr-adevar are forta, ca intr-adevar e valoros, si omul invata si invata ... si cu fiece zi invata.
Cu timpul inveti ca a sta alaturi de cineva pentru ca iti ofera un viitor bun, inseamna ca mai devreme sau mai tarziu vei vrea sa te intorci la trecut
Cu timpul intelegi ca doar cel care e capabil sa te iubeasca cu defectele tale, fara a pretinde sa te schimbe, iti poate aduce toata fericirea pe care ti-o doresti. Iti dai seama cu timpul ca daca esti alaturi de aceasta persoana doar pentru a-ti intovarasi singuratatea, in mod inexorabil vei ajunge sa nu mai vrei sa o vezi.
Ajungi cu timpul sa intelegi ca adevaratii prieteni sunt numarati, si ca cel care nu lupta pentru ei, mai devreme sau mai tarziu se va vedea inconjurat doar de false prietenii.
Cu timpul inveti ca vorbele spuse intr-un moment de manie, pot continua tot restul vietii sa faca rau celui ranit.
Cu timpul inveti ca a scuza e ceva ce poate face oricine, dar ca a ierta, asta doar sufletele cu adevarat mari pot.
Cu timpul intelegi ca daca ai ranit grav un prieten, e foarte probabil ca niciodata prietenia nu va mai fi la aceeasi intensitate.
Cu timpul iti dai seama ca desi poti fi fericit cu prietenii tai, intr-o buna zi vei plange dupa cei pe care i-ai lasat sa plece.
Cu timpul iti dai seama ca fiecare experienta traita alaturi de fiecare fiinta, nu se va mai repeta niciodata.
Cu timpul iti dai seama ca cel care umileste sau dispretuieste o fiinta umana, mai devreme sau mai tarziu va suferi aceleasi umilinte si dispret, dar multiplicate, ridicate la patrat.
Cu timpul inveti ca grabind sau fortand lucrurile sa se petreaca, asta va determina ca in final, ele nu vor mai fi asa cum sperai.
Cu timpul iti dai seama ca in realitate, cel mai bine nu era viitorul, ci momentul pe care-l traiai exact in acel moment.
Cu timpul vei vedea ca desi te simti fericit cu cei care-ti sunt imprejur, iti vor lipsi teribil cei care mai ieri erau cu tine si acum s-au dus si nu mai sunt...
Cu timpul vei invata ca incercand sa ierti sau sa ceri iertare, sa spui ca iubesti, sa spui ca ti-e dor, sa spui ca ai nevoie, sa spui ca vrei sa fii prieten, dinaintea unui mormant, nu mai are nici un sens.
Dar din pacate, se invata doar cu timpul...

Jorge Luis Borges

sâmbătă, 6 februarie 2010


Mixalis Emirlis




Voi fi fericirea ta

Te-am îmbrăcat cu flori şi te-am ascuns în viaţa mea
Pustie
Am luat un vis şi l-am păstrat în noaptea noastră
Târzie
M-a mângâiat un răsărit pe buzele-mi prea triste
Cu rouă
Şi mi-am dorit atunci, de sus, cu-al tău sărut divin
Să plouă…

Doar gheaţa se-odihnea în pieptul tău născând
Furtunã
În frigul tău dorm lacrimi ce au cuprins iubirea mea
Nebună
Cu flori te-am îmbrăcat crezând că frigul va pleca
Din şoapte
Căldura mea te-a îngheţat mai rău şi te-am pierdut din nou
În noapte...

Secunde trec şi doar atunci m-apucă dorul iar
De tine
Prefer să tac. Nici nu-mi mai pasă ce va fi acum
Cu mine
Trecut-au ani prea mulţi peste ce am crezut c-a fost
Iubire
Am să mă nasc din nou şi-am să te-mbrac în munţi
De fericire...


poezie de Mariana Eftimie Kabbout

joi, 4 februarie 2010

Secreto de amor.......

Me muero por estan contigo.........

Ce simplu mi-ar fi daca nu te-as iubi....


Altceva nu-i nimic
Si mereu ma complic
Si ce simplu mi-ar fi,
Daca nu te-as iubi.

Daca m-as lua dupa pretexte,
daca as trage unde e usor,
nici nu trebuia sa aud de tine
si-mi era mai de folos sa mor.

M-am bagat de bunavoie sluga,
dragostei morale ce ti-o port,
dar pricep ca mi-ar fi fost rentabil
sa privesc destinul ca pe un sport.

Nu-i o simpla incapatanare,
pentru un ambitios pariu,
dar aleg o cale complicata,
tocmai din motivul ca sunt viu.

Eu detest relatia burgheza,
decorata circumstantial,
ma inchin la legile naturii
si salut iubirea, ca scandal.

Mama ei de viata prefacuta,
tatal ei de soarta la mezat,
te iubesc in felul unui traznet,
te prefer asa cum s-a intamplat.

Greu imi e si greu iti e si tie
cu acest fel de a trai al meu,
totusi, vreau sa stii ca, din pacate,
dragostea e o dificultate,
fara care ar fi cu mult mai greu.

Adrian Paunescu

Historia de un amor.....Julio Iglesias


Nunca te olvidare....


Fuiste mia un verano....

Otro ocupa mi lugar....

Celei care minte........


Eu ştiu c-ai să mă-nşeli chiar mâine...
Dar fiindcă azi mi te dai toată,
Am să te iert -
E vechi păcatul
Şi nu eşti prima vinovată!...

În cinstea ta,
Cea mai frumoasă din toate fetele ce mint,
Am ars miresme-otrăvitoare în trepieduri de argint,
În pat ţi-am presărat garoafe
Şi maci -
Tot flori însângerate -
Şi cu parfum de brad pătat-am dantela pernelor curate,
Iar în covorul din perete ca şi-ntr-o glastră am înfipt
Trei ramuri verzi de lămâiţă
Şi-un ram uscat de-Eucalipt.

Dar iată,
Bate miezul nopţii...
E ora când amanţii,-alt'dată,
Sorbeau cu-amantele-mpreună otrava binecuvântată...
Deci vino,
Vino şi desprinde-ţi din pieptenul de fildeş părul,
Înfinge-ţi în priviri Minciuna
Şi-n caldul buzei Adevărul
Şi spune-mi:
Dintre câţi avură norocul să te aibă-aşa
Câţi au murit
Şi câţi blesteamă de-a nu te fi putut uita?...

Eu ştiu c-ai să mă-nşeli chiar mâine...
Dar fiindcă azi mi te dai toată.
Am să te iert -
E vechi păcatul
Şi nu eşti prima vinovată!...

Deci nu-ţi cer vorbe-mperecheate de sărutări,
Nu-ţi cer să-mi spui
Nimic din tot ce-ai spus la alţii,
Ci tot ce n-ai spus nimănui.
Şi nu-ţi cer patima nebună şi fără de sfârşit,
Nu-ţi cer
Nimic din ce poetul palid
Cerşeşte-n veci de veci, stingher,
Voi doar să-mi schimbi de poţi o clipă
Din şirul clipelor la fel,
Să-mi torni în suflet înfinitul unui pahar de hidromel,
În păr să-mi împleteşti cununa de laur verde
Şi în priviri
Să-mi împietreşti pe veci minciuna neprihănitelor iubiri.
Şi-aşa tăcuţi -
Ca două umbre, trântiţi pe maldărul de flori -
Să-ncepem slujba-n miez de noapte
Şi mâine s-o sfârşim în zori!

Ion Minulescu

Am invatat.....


Am invatat ca prietenia adevarata
continua sa existe chiar si la distanta...
Iar asta este valabil
si pentru iubirea adevarata
Am invatat ca,daca cineva nu te iubeste
cum ai vrea tu,
nu inseamna ca nu te iubeste
din tot sufletul.
Am invatat ca indiferent de cat de bun
iti este un prieten
oricum te va rani din cand in cand,
iar tu trebuie sa-l ierti pentru asta.
Am invatat ca nu este intotdeauna de ajuns
sa fii iertat de altii
Cateodata trebuie sa inveti
sa te ierti pe tine insuti.
Octavian Paller

Hoy tengo ganas de ti...

Cuando me vaya............

Nu se poate......


Stii bine c-atunci, când mi-ai spus: "s-a sfârsit",
Un cuvânt nu ti-am spus !
Cu nu stiu de unde puteri ti-am zâmbit
Si-am privit cum te-ai dus...
Dar azi, când din visul urât ma trezesc,
Si nu vad decât golul ramas,
Ma întreb: fara tine cum am sa traiesc ?
Ma întreb: cum am putut sa te las ?

Nu se poate !
Sa-mi ia altcineva tot ce-aveam mai bun !
Nu se poate !
Gândul cel mai curat sa n-am cui sa-l mai spun ?
Nu se poate !
Nu e drept sa furi ultimul galben al unui sarac,
Când din el îsi facuse comoara !
Orbului, batul ce-l poarta pribeag,
Sau tiganului sa-i spargi vioara !
Nu se poate !
Sa-i ceri florii sa râda când calci peste ea,
Nu se poate !
Sa-ti stropesti drumul vietii cu lacrima mea,
Nu se poate !
Spune-i ca, desi mi-a luat tot,
Îi dau tot ce mai vrea !...
Fiindca totul nu-nseamna nimic...
Nici asa !
Dar sa-mi lasi deznadejdea drept singur popas,
Dar sa nu fii cu mine în ultimul ceas,
Nu se poate !
Nu te las !
Nu te las !
............................
H.Malineanu

Te quiero mi amor....

Pienso en ti......cred in tine.....o superba melodie a lui Chayane..