Mi-e dor de o lume mai buna....

Sunt un om simplu,normal...cred, din toate punctele de vedere,si vreau sa va arat o particica din sufletul meu,cuvintele si melodiile care-mi bucura zilele si imi alinta uneori zbuciumul sufletesc! Nu am sa va vorbesc despre fericirea mea;daca exista dureri care nu se tradeaza niciodata si care invaluiesc sufletul ca un lintoliu,exista de asemenea bucurii care raman ingropate in inima omului fiindca nici un glas pamantesc n-ar fi in stare sa le exprime! Sunt sigur ca am o sumedenie de cusururi;dar ca toata lumea -nu le vad! Nu stiu daca am calitati sau virtuti.....daca fac bine il fac fiindca asa mi se pare ca-i drept. Daca fac rau il fac fiindca nu-mi dau seama! Multumesc cerului si pentru bucuriile dar si pentru durerile pe care mi le-a dat...m-au intarit......durerea este creuzetul de unde dragostea iese mai pura,mai puternica...E o fericire sa fi iubit.E una si mai mare sa iubesti.Cine le are pe amandoua e mai presus de lumea timpului,mai tare decat soarta;mai tare decat moartea......a trai e o fericire!

..........................................................................................................

O mare parte a vietii nu facem nimic si destul de mult din rest facem ceea ce nu ar trebui sa facem!Traim uneori fara nici o tinta in viata,trecem prin lume ca niste fire de paie pe fata unui rau;nu mergem noi,ci ne duce curentul...Viata noastra actuala este vesela si trista,ea intalneste doua sentimente contradictorii-regretul zilei de ieri si speranta zilei de maine!Numai cine stie cu adevarat sa-si pretuiasca viata,va stii cum s-o traiasca! Daca uneori ne surprindem pleoapele scaldate in lacrimi este pentru ca in marile fericiri trebuie sa existe lacrimi...in marile nenorociri nu sunt...Prea mult a plouat cu incertitudini in viata mea si speranta unor zile mai senine ma imbatraneste cu fiece zi! Mi-e dor de liniste..mi-e dor de uitare..mi-e dor de IUBIRE! Viata este o intamplare? Viata este o cautare.... A gasi ce cautai este o intamplare fericita? A gasi ce cautai nu este o intamplare fericita ci una trista! Omul cand gaseste ceva se plictiseste prea repede de acel ceva si nu mai este om! Eu sunt un cantec ce nu mai crede in cuvinte dar totusi le asculta incercand sa-si continue viata paradisiaca a viselor! Ma tradeaza zilele ce fug spre vesnicie,iar eu ma gandesc ca uneori doua suflete se intalnesc cum s-ar intalni doua flori in adierea vantului...se ating putin si se despart!Cine stie daca se vor mai intalnii la o noua adiere de vant sau poate niciodata....



Ma durea iubirea pe care o condamnasem la singuratate

Mi-a fost teama ca nu cumva,scutul de cactusi

in care-mi inchisesem sufletul sa infloreasca....

Dar spinii.....n-au mai putut sa indure

povara de dragoste cu care i-a condamnat celalalt suflet

si,blestematii-au inflorit!

Acum nu ma mai doare iubirea pe care am condamnat-o la singuratate

Acum o urasc din toata puterea fostilor mei spini si o condamn la nemurire........







duminică, 7 februarie 2010

Dupa un anumit timp....


Dupa un anumit timp, omul invata sa perceapa diferenta subtila intre a sustine o mana si a inlantui un suflet, si invata ca amorul nu inseamna a te culca cu cineva si a avea pe cineva alaturi si nu e sinonim cu starea de siguranta, si asa, omul incepe sa invete...
Ca saruturile nu sunt contracte si cadourile nu sunt promisiuni, si asa omul incepe sa-si accepte caderile cu capul sus si ochii larg deschisi, si invata sa-si construiasca toate drumurile bazate in astazi si acum, pentru ca terenul lui "maine" este prea nesigur pentru a face planuri ... si viitorul are mai mereu o multime de variante care se opresc insa la jumatate drumului.
Si dupa un timp, omul invata ca daca e prea multa, pana si caldura cea datatoare de viata a soarelui, arde si calcineaza. Asa ca incepe sa-si planteze propria gradina si-si impodobeste propriul suflet, in loc sa mai astepte ca altcineva sa-i aduca flori, si invata ca intr-adevar poate suporta, ca intr-adevar are forta, ca intr-adevar e valoros, si omul invata si invata ... si cu fiece zi invata.
Cu timpul inveti ca a sta alaturi de cineva pentru ca iti ofera un viitor bun, inseamna ca mai devreme sau mai tarziu vei vrea sa te intorci la trecut
Cu timpul intelegi ca doar cel care e capabil sa te iubeasca cu defectele tale, fara a pretinde sa te schimbe, iti poate aduce toata fericirea pe care ti-o doresti. Iti dai seama cu timpul ca daca esti alaturi de aceasta persoana doar pentru a-ti intovarasi singuratatea, in mod inexorabil vei ajunge sa nu mai vrei sa o vezi.
Ajungi cu timpul sa intelegi ca adevaratii prieteni sunt numarati, si ca cel care nu lupta pentru ei, mai devreme sau mai tarziu se va vedea inconjurat doar de false prietenii.
Cu timpul inveti ca vorbele spuse intr-un moment de manie, pot continua tot restul vietii sa faca rau celui ranit.
Cu timpul inveti ca a scuza e ceva ce poate face oricine, dar ca a ierta, asta doar sufletele cu adevarat mari pot.
Cu timpul intelegi ca daca ai ranit grav un prieten, e foarte probabil ca niciodata prietenia nu va mai fi la aceeasi intensitate.
Cu timpul iti dai seama ca desi poti fi fericit cu prietenii tai, intr-o buna zi vei plange dupa cei pe care i-ai lasat sa plece.
Cu timpul iti dai seama ca fiecare experienta traita alaturi de fiecare fiinta, nu se va mai repeta niciodata.
Cu timpul iti dai seama ca cel care umileste sau dispretuieste o fiinta umana, mai devreme sau mai tarziu va suferi aceleasi umilinte si dispret, dar multiplicate, ridicate la patrat.
Cu timpul inveti ca grabind sau fortand lucrurile sa se petreaca, asta va determina ca in final, ele nu vor mai fi asa cum sperai.
Cu timpul iti dai seama ca in realitate, cel mai bine nu era viitorul, ci momentul pe care-l traiai exact in acel moment.
Cu timpul vei vedea ca desi te simti fericit cu cei care-ti sunt imprejur, iti vor lipsi teribil cei care mai ieri erau cu tine si acum s-au dus si nu mai sunt...
Cu timpul vei invata ca incercand sa ierti sau sa ceri iertare, sa spui ca iubesti, sa spui ca ti-e dor, sa spui ca ai nevoie, sa spui ca vrei sa fii prieten, dinaintea unui mormant, nu mai are nici un sens.
Dar din pacate, se invata doar cu timpul...

Jorge Luis Borges

Niciun comentariu: